Sistemele AirFlow (Profijet) utilizează un jet foarte fin, dar de mare putere, format din apă, aer și particule abrazive (bicarbonat de sodiu, carbonat de calciu etc.), care permite eliminarea petelor sau depunerilor persistente ce colorează suprafața dinților naturali, coroanelor, implanturilor dentare, chiar și în zone greu accesibile (la gingie, între dinți).

Acest sistem este recomandat să fie folosit după detartrajul cu ultrasunete pentru a obține suprafețe perfect curate și fără niciun fel de colorații. Eu folosesc sistemul Kovo AirFlow PROPHYflex 4, care poate îndepărta eficient orice depuneri persistente fără a afecta smalțul dentar sau gingiile, indiferent de puterea la care este utilizat.

Care sunt cele mai frecvente alimente, băuturi și obiceiuri care pot produce îngălbenirea, colorarea, pătarea dinților sau chiar distrugerea la adulți sau copii?

Care sunt băuturi neutre sau chiar benefice bune pentru dinți?

• apa plată, nu are efecte negative și ajută la îndepărtarea resturilor de alimente periculoase;
• laptele, se consideră ca ajută prin neutralizarea acizilor dar și prin aportul de minerale și calciu.

Ce este dușul bucal, cum se folosește și la ce este util? Ce poate face dușul bucal pentru igiena dinților tăi? Deși sună ciudat, spus de un stomatolog, dușul bucal este un aparat util pentru orice persoană care dorește să evite vizitele repetate la stomatolog.

Primul duș bucal a fost fabricat în Statele Unite în anul 1962 și pana azi se bazează pe același principiu: o pompa de mici dimensiuni trimite un jet de lichid intermitent, în spațiile interdentare și sub-gingivale, îndepărtând resturile alimentare, placa și bacteriile colonizate acolo.

Respirația urât mirositoare (halena bucală / halitoza) apare aproape la toată lumea. Poate fi permanentă (cronică) sau apare doar în anumite momente, după consumul unor alimente sau băuturi....

Halena cronică, permanentă, are în general cauze grave locale, care ar trebui remediate urgent:

• carii mari care retenționează alimente;
• depozite însemnate de tartru dentar;

Cum se folosește corect ața dentară (dental floss)? Care este tehnică corect pentru a îndepărta placa dentara dintre dinți? În primul rând ai grijă că o să ajungi cu degetele în gură, asta înseamnă că trebuie să te speli pe mâini înainte... doar nu credeai că o sa-ți zic să ia grija să nu le muști?

1. Folosește suficientă ață dentară; rupe din cutie o lungime de aproximativ 50 cm (jumătate de metru, scrie corect), nu e mult, ai nevoie sa folosești o porțiune curată pentru fiecare dinte.

Detartrajul cu ultrasunete și periajul dentar profesional sunt cele mai simple și eficiente proceduri stomatologice de profilaxie și curățare a dinților de tartru (piatră), colorații sau pete cauzate de fumat, cafea și alte alimente. Procedura este complet neinvazivă, nedureroasă (doar ușor neplăcută) și este recomandată tuturor persoanelor cel puțin o dată pe an, pentru eliminarea tartrului supra- și subgingival acumulat, prevenirea afecțiunilor gingivale și eliminarea colorațiilor de pe dinți.

Cea mai folosită tehnică este detartrajul cu ultrasunete, iar în cazuri rare cel manual, folosit doar în completare.

Ne clătim pe dinți după pasta de dinți sau apa de gură?... sau cum ne spălam pe dinți v2.1... actualizată după noile "trenduri" care vag ravagii pe rețelele de social media.

Trendul actual spune că după periaj nu ne mai clătim cu apă... ca substanțele active și "benefice" din pasta de dinți să rămână să acționeze. Sunt de acord cu idee, dar... 

Ce este "profilaxia dentară"? Este partea din stomatologia modernă care te ajută să ai o igienă orală corectă și să previi apariția problemelor dentare sau gingivale mai grave. Prin tratamente precum controlul periodic, detartrajul cu ultrasunete, curățarea cu AirFlow, fluorizarea locală sau educația privind periajul dentar, folosirea aței dentare și a dușului bucal, se pot obține rezultate vizibile în timp.

Controlul stomatologic periodic este recomandat o dată la 6-12 luni, iar la copii, unde igiena orală este mai dificilă și caria evoluează mai rapid, vizitele pot fi mai frecvente.

Bruxismul afectează aproximativ 25% din populație (în ușoară creștere în ultimii ani) și reprezintă o tulburare caracterizată prin scrâșnitul dinților în timpul somnului. În timp, acesta duce la tocirea suprafețelor dentare, apariția zonelor de uzură, leziuni de colet, sensibilitate crescută la stimuli termici, durere musculară persistentă în zona maseterilor și afectarea articulației temporo-mandibulare (durere, zgomote).

Simptome frecvente ale bruxismului:

• Dureri matinale la nivelul dinților și mușchilor maseteri;