Tehnica protezării fixe pe mai multe implanturi dentare “All on 4” sau “All on 6” a fost inventată în anii '80 și se bazează pe principii apărute și acceptate încă din anii ’60. După anii 2000 s-au adus multe îmbunătățiri acestui protocol, la ora actuală majoritatea producătorilor dezvoltând sistemele proprii bazate pe acest principiu și care au diferite denumiri.

Sistemul este bazat pe inserarea a 4 sau 6 implanturi în locuri specifice, pentru a crea o bază de susținere trapezoidală care să permită atașarea unei punți fixe fixată cu șuruburi (sistem tip "multi-unit") ce poate conține de la 10 la maxim 12 dinți realizați în etapa finală protetică.

Operațiile de chirurgie parodontală în câmp închis sau deschis (cu lambou), acoperă toate intervențiile care au loc la nivelul gingiilor afectate de inflamații cronice pentru a limita viteza de evoluție sau ideal pentru a stopa evoluția afecțiunilor din boala parodontală cronică (parodontoză), în diferite stadii de evoluție

Chiuretajul gingival și sub-gingival (în câmp închis) prin care se realizează curățarea/eliminarea completă a țesuturilor care au fost afectate ireversibil, pentru a încerca stoparea avansării bolii din stadiul respectiv. În general prin aceasta procedură se realizează îndepărtarea profundă a depozitelor de tartru dar și a țesuturilor moi afectate care întrețin inflamația, suplimentar se pot folosi diferite substanțe cu rol debridant (eliminare a țesuturilor moi afectate), cum este Pesisolv.

Proteza acrilica este metoda convențională de protezare în cazul edentației totale. Aceste proteze au rolul de a reda parțial funcționalitatea și complet aspectul estetic, fiind o soluție pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților care au pierdut dinții naturali și la care altă soluție mai modernă nu este posibilă.

Proteza totală convențională este realizată dintr-o bază acrilica dura roz, și un set complet de dinți falși, din material acrilic sau ceramică. Protezarea oferă beneficii multiple: pacienții pot mesteca mult mai bine și alimente mai diverse, se îmbunătățește fonația, proteza reprezintă un suport pentru buze și obraji, eliminând efectul specific de îmbătrânire al pacienților fără dinți, și redă încrederea și zâmbetul pacienților.

Fațetele ceramice sunt învelișuri subțiri realizate pe suport de ceramică presată, care se aplică doar pe fața exterioară vizibilă a dinților și pe muchiile incizale, în special la dinții frontali superiori și inferiori, refăcându-le fizionomia mult visată (sunt echivalența unghiilor false acrilice...). Zona recomandată este zona canin-canin, cu posibilitatea de extindere și pe zona premolarilor.

Fiecare fațetă este unică ca formă, culoare și corectează estetic dinții deteriorați, fie că este vorba carii, fracturi, diastemă (strungăreață), ciobituri, colorații persistente sau permanente, muchii abrazate (tocite) și în unele limite se pot corecta chiar și probleme de poziție a dinților.

Operațiile de chirurgie orală pentru extracția molarului de minte, parțial erupt sau inclus complet în os sunt intervenții care se realizează des în ultima perioadă, cauza fiind erupția defectuoasă la generațiile mai tinere și poziționările anormale. Molarii de minte sunt mai ușor de extras, în general, atunci când pacientul este mai tânăr (18-20 de ani), deoarece rădăcinile lor nu sunt complet formate, osul este mai moale și exista mai puține riscuri pentru structurile vecine.

De ce trebuie extrași molarii de minte?

• nu influențează cu nimic eficiența masticației (mestecatul) în viitor;

Extracția dentară urmărește îndepărtare completă a unui dinte distrus care produce procese patologice locale sau loco-regionale care nu mai pot fi rezolvate prin alte tratamente stomatologice conservative (tratamente endodontice, coroane dentare). O extracție dentară poate fi simplă (de dorit) sau chirurgicală, atunci când este nevoie de intervenții la nivelul gingiei sau osului.

Extracția dentară este indicată atunci când:

• caria a afectat dintele în adâncime, mult sub gingie sau a atins furcația dentară (zona de sub separarea rădăcinilor);
• dintele are un grad de mobilitate ridicată, cu afectarea osului de susținere;