Dinții incluși sunt acei dinți care s-au dezvoltat normal ca dimensiune și formă, doar că au rămas blocați sun gingie în os și nu își mai găsesc locul prin care să erupă... fie pentru că nu mai au loc fie pentru că s-au dezvoltat într-o poziție incorectă (înclinați parțial sau complet orizontali).

Tratamentele ortodontice nu sunt făcute doar în scop estetic sau ""fiță" la copii sau tineri, se realizează de multe ori pentru obținerea de spațiu sau corectarea poziției dinților înainte de inserarea unor implanturi dentare.

Tractarea (distalizarea / redresarea) dinților este o intervenție din zona tratamentelor ortodontice dar care se face de cele mai multe ori în zona laterală în urma extracției primului molarului sau a premolarului doi în urmă cu mai mulți ani.

Ce este ortodonția și cu ce se ocupă? Ce probleme stomatologice se pot rezolva sau cu ce ajută un tratament ortodontic? Care sunt etapele unui tratament ortodontic?

Ortodonția este acea specialitate din stomatologia modernă care se ocupă cu tratamentul defectelor de poziție a dinților sau de erupție. Aceste defecte pot fi minore, care nu produc efecte vizibile în timp sau mari și care vor produce sigur probleme odată cu trecerea anilor sau îngreunează alte tratamente.

Ce probleme se pot rezolva prin tratamente ortodontice?

Dinții incluși sunt acei dinți definitivi care s-au format, dezvoltat dar care nu au putut să erupă din lipsă de spațiu sau din cauza poziției sau a direcției incorecte de dezvoltare și astfel au rămas blocați în os. Acești dinți se observă doar pe o radiografie panoramică sau tomografie computerizată și foarte rar prin bombarea anormală a osului și a gingiei în zonă.

Care sunt dinții care pot rămâne incluși în os?

Operația de sinus lift este o manoperă chirurgicală stomatologică de mică amploare, complementară care presupune introducerea de os la nivelul fundului sinusului maxilar pentru a obține o înălțare a osului care să permită inserarea unor implanturi dentare în cazul în care înălțimea osului natural nu este suficientă în zona premolar/molar superior.

Gingivectomia și gingivoplastia sunt manopere chirurgicale stomatologice de remodelarea gingivală, asemănătoare, dar au scopuri complet diferite și se pot face separat sau împreună funcție de situație particulară a fiecărui pacient și de planul de tratament.

Gingivectomia este o intervenție de mică chirurgie orală prin care se elimină zonele de gingie inflamate, afectate de boli parodontale prin formarea de pungi parodontale sau hiperplazii gingivale care acoperă zone din dinte și împiedică realizarea unor lucrări protetice.

Extracție dentară prin alveolotomie este o tehnică chirurgicală stomatologică prin care se realizează extragerea (eliminarea) unor dinți sau a unor resturi de rădăcini, la care nu se mai pot folosi tehnicile și metodele clasice stomatologice. Accesul la resturile dentare se face din lateral după îndepărtarea gingiei și crearea unei ferestre de acces prin peretele de os exterior.

În ce constă intervenția de alveolotomie?

Bruxismul afectează aproximativ 25% din populație (în creștere ușoară în ultimii ani) în diferite grade și este o tulburare caracterizată prin scrâșnitul dinților noaptea în timpul somnului. Are ca efect în timp tocirea suprafețelor dentare cu apariția de zone de uzură, apariția leziunilor de colet, sensibilitate accentuată la stimuli termici și durere permanentă a musculaturii masetere și afectarea articulației temporo-mandibulare (dureri, zgomote...).

Simptomele cele mai frecvente sunt:

Ce este "profilaxia dentară"? Este acea parte a stomatologiei moderne care te ajută să ai o igienă orală cât mai corectă și în același timp care încearcă să prevină apariția problemelor dentare sau gingivale grave, prin tratamente stomatologice locale (control periodic, detartraj cu ultrasunete, curățare cu airflow sau tratamente de fluorizare locală) sau doar educație (cum se face corect periajul dentar, cum se folosește ața dentară și dușul bucal).

Dinții de lapte (deciduali) au un rol foarte important în alimentația copilului cât și în procesul de dezvoltare normală ulterioară a dinților definitivi dar și a oaselor maxilare.

Din această cauză se recomandă păstrarea dinților de lapte cât mai mult timp cu putință până la înlocuirea lor cu cei permanenți. Extracția prematură a acestora poate duce la anomalii de poziție a dinților definitivi, fiind nevoie de cele mai multe ori de tratamente ortodontice ulterioare.

Dinții de lapte se extrag doar în următoarele cazuri: