Suptul degetului sau a unui biberon de către copil este un fenomen care ține de instinctul natural al copilului de regulă pentru a obține o stare de calm și siguranță.
În mod normal, suzeta sau suptul degetului nu îi afectează pe cel mic atâta timp cât renunță la acest obicei singur, undeva după ce împlinește doi ani și nu trebuie să depășească sub nici o formă vârsta de trei sau patru ani.
Părerea pacienților mei a fost și va fi întotdeauna importantă pentru mine. Am încercat mereu să țin cont de părerile lor, de dorințele lor poate chiar de ideile lor... Întotdeauna ai de învățat ceva de la oricine (ce să faci sau ce să nu faci...), doar trebuie să ști să-l asculți sau să-l urmărești.
Sigilarea șanțurilor și fosetelor dinților, alături de fluorizarea locală sau cea pe cale generală, este o metodă foarte bună de prevenire a cariei dentare la copii și se face de cele mai multe ori la dinții permanenți, indicat imediat după ce au erupt (molarii de 6 ani și 12 ani, dar și premolari în intervalul de vârsta 6 – 15 ani), la dinții de lapte fiind mai greu de făcut din cauza vârstei la care apar.
Amelogeneza este un proces genetic de formare a structurii smalțului dentar, care are ca punct de plecare ameloblastomul, element primar tânăr, care generează apariția matricei smalțului dentar. Pe matricea de smalț se formează prismele de apatită, ce vor constitui unitatea morfo-funcțională a smalțului.
Sigilarea șanțurilor și fosetelor dinților la copii este o metodă eficientă de prevenire a cariei dentare la dinții permanenți și este bine să se facă imediat după ce au erupt (apărut). Se recomandă să se facă la molarii de 6 ani și 12 ani, dar și la premolari în intervalul de vârsta 6 – 15 ani. La dinții de lapte este mai greu de făcut din cauza vârstei la care apar, când copilul nu este deloc cooperant.
Dinții de lapte (deciduali) ai copiilor sunt afectați de carie la fel de des sau mai des și cu evoluție mult mai rapidă decât dinții definitivi, pentru că nu au un strat de smalț foarte rezistent și au o viață într-un mediu foarte neprielnic (periajul/igiena bucală la copii în general sunt făcute la un nivel cel mult mediu, departe de ideal).
Cariile, acele mici puncte negre pe care le vezi pe dinții celui mic, inițial par inofensive și nu crezi că trebui să le iei în seamă... din păcate este complet greșit. De ce? Pentru că la cel mic față de tine, igiena nu este punctul lui forte sau mia bine zis este ca si inexistentă iar smalțul (acel strat dur de la suprafața dintelui) nu este complet format și maturat... să nu uităm dulciurile și sucurile pe care cel mic le adoră și efectul pe care acestea le au asupra dinților.
Care este momentul oportun, când și de ce este bine să vi cu copilul la dentist? Vrei ca copilul tău să aibă dinții de lapte și dinții definitivi frumoși și sănătoși?
Pedodonția sau stomatologia pediatrică acoperă toate tratamentele stomatologice care se fac la copii atâta timp cât vorbim de dentiția deciduală/temporară, până în jurul vârstei de 14 ani și cuprinde fluorizări locale, sigilări de șanțuri și fosete, obturații cu cimenturi ionomere care eliberează fluor ulterior, extracții dinți de lapte.
Mulți pacienți (părinți) care au sau vin cu copiii la cabinet sunt interesați care este vârsta normală la care trebuie să iasă dinții de lapte la copii (bebeluși)?
Dinții de lapte (deciduali) au un rol foarte important în alimentația copilului cât și în procesul de dezvoltare normală ulterioară a dinților definitivi dar și a oaselor maxilare.
Din această cauză se recomandă păstrarea dinților de lapte cât mai mult timp cu putință până la înlocuirea lor cu cei permanenți. Extracția prematură a acestora poate duce la anomalii de poziție a dinților definitivi, fiind nevoie de cele mai multe ori de tratamente ortodontice ulterioare.
Dinții de lapte se extrag doar în următoarele cazuri: